#team 

A promovat în 1986,proFilul Matematică Informatică,

apoi a studiat la Facultatea de Utilaj Petrolier din Ploiești și la Facultatea de Inginerie în domeniul Mecanică,

iar în prezent este deputat, reprezentând Organizația Minorității Elene și profesor universitar la Universitatea Petrol-Gaze Ploiești.

     1.De câte ori v-ați schimbat decizia până a ajunge ceea ce sunteți astăzi?

   De foarte puține ori,o să vă explic.Când eram copil, încă din perioada școlii generale,buna mea mamă își dorea ca propiul copil să citească din ce în ce mai mult. Citindu-l pe Eminescu,la un moment dat, mi-am dat seama ce important este să fii profesor, pentru că Eminescu spunea despre profesorul lui că este ”o lumină”.Și de atunci mi-am dorit să devin profesor, să fiu și eu lumină pentru toți cei din jurul meu.Aceasta a fost decizia pe care am luat-o copiil find, să fac tot ceea ce îmi stă în putință să devin profesor într-o formă sau alta.

Iată-mă din 1992, de când am absolvit prima facultate în cadrul Universității din Ploiești și actualmente la fel.

     2.Ați avut suport moral și financiar din partea părinților?

   Sigur.Am avut și suportul moral și cel financiar,am fost o persoană care s-a descurcat de una singură,pentru că să știți, așa mi-am crescut și cei doi copii pe care îi am, Aris care face parte dintr-un ansamblu tradițional specific grecesc și este la masterat pentru Facultatea de Istorie şi Anca Maria care este în anul II la Medicină.

Ca atare, așa cum eu am primit sprijin, așa dau și eu mai departe, chiar dacă au fost problemele pe care cu toții le avem la un moment dat sau altul în familiile noastre.

     3.În timpul liceului ați făcut ceva pentru a fi remarcat?

   Da,am scris poezii.Am fost unul dintre redactorii revistei de literatură, având alături de mine doi titani dacă mă întrebați.Este vorba despre profesorii Constantin Trandafir și Ion Barbu.Unul era critic de artă literară, iar altul critic de istorie literară,iar mai târziu domnul profesor Ion Barbu a venit și a predat la Universitatea din Ploiești.

Deci,prin multe alte desfășurări pe care le-am avut în cadrul liceului,acesta mi s-a părut cel mai important și vreau să spun că din totalul celor 15 cărți , două sunt ale mele de versuri. Așadar am scris versuri încă din perioada liceului școlii generale, am continuat la liceu, am fost multiplu premiat pentru acest lucru și îmi aduc aminte cu drag despre poeziile pe care le-am scris.

     4.De ce ați ales să studiați la C.N.N.G?

   Pentru că în perioada respectivă, ca și acum de altfel, era cel mai bun liceu din Câmpina.Eu sunt născut aici, familia mea (și mă refer la greci) a venit aici in 1910, în perioada nebuniei generalizate de găsirea pungilor de țiței, de aceea și la ora actuală,dar fără valoare(poate doar istorică), noi deținem acțiuni pe care bunicii mei le-au cumpărat acum mult timp. Cu totul că noi eram în străinătate, când soția mea a rămas însărcinată, am hotărât ca ei să se nască aici.

     5.Mulți spun că cea mai frumoasă perioadă a vieții este liceul. Așa este? De ce ?

   Așa este,pentru că atunci avem cele mai frumoase prietenii. Vă dau un exemplu elocvent: atunci mi-am cunoscut soția.Deci, un lucru foarte frumos,soția mea este câmpineancă,eu eram de la CNNG, ea de la Liceul Energetic. Ne-am cunoscut în clasa a XII-a,în anul II de facultate ne-am căsătorit și anul acesta împlinim 30 de ani de căsnicie. Nu e așa că este cel mai frumos lucru? Sper să fim un exemplu. Iată că se poate. 

     6.Ce v-a învățat liceul?

   M-a învățat că trebuie să învăț.Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să-l învățați și dumneavoastră în liceu. Deși eu nu am avut oameni în jurul meu care să mă oblige să fac acest lucru, am fost conștient. Cred  că este foarte important, în plus mi-am dat seama mult mai târziu că pentru a deveni cineva în viață trebuie să ai o stofă de lider.Liderul se naște, managerul se formează în timp.

În ceea ce mă privește, cel mai important lucru și cel mai frumos este să ne formăm cultura generală din liceu.

Acesta este făcut pentru a clădi omul din punct de vedere al culturii generale. Să stiți că și în perioada noastră era o poveste cu a ne dezvolta, pe două axe, pe matematică și fizică, să mergem pe două discipline. Eu nu am făcut acest lucru și m-a ajutat foarte mult.

Ceea ce sunt astăzi,din toate punctele de vedere, sunt datorită faptului că atunci când eram licean, chiar și în școala generală, prezentam spectacole, dansam în ansamblu. Am fost o persoană activă, poate hiperactivă din punctul meu de vedere și acest lucru m-a ajutat în timp pentru că astăzi, după cum vedeți, am o poziție pe care am câștigat-o cu cinste, cu onestitate și reprezint cu siguranță tot ceea ce a rămas în urma mea cu mândrie.

Deci, acesta este lucrul fundamental.Liceul este, încă o dată,făcut pentru a ne crea ca oameni și apoi ne desăvârșim în timpul facultății și așa mai departe.

     7.Credeaţi că veţi ajunge să faceţi această meserie?

   Sigur.V-am spus, mi-am dorit încă de mic şi din nou, citindu-l pe Eminescu, mi-am dat seama ce importanţă are un profesor în viaţa unui om, pentru că şlefuieşte sufletul omului. Şi am să vă dau un exemplu elocvent: eu ţin foarte mult la cultura asiatică şi cea japoneză.Acolo profesorii sunt singurii cetăţeni din Japonia care nu-şi pleacă capul în faţa regelui, pentru că acesta spune că ceea ce se află ca fiinţă este pentru că a existat un profesor.Şi un lucru foarte important, gândiţi-vă şi aduceţi-vă aminte cu duioşenie de Biblie,că lui Iisus Hristos i se spunea învăţător.

Adică cea mai frumoasă meserie este cea de profesor.

                                                                                            Intervievat de: Sorana Manea